Jurnal de lectură (85)

DOUĂ ADEVĂRURI ȘI O MINCIUNĂ – seria Jocul minciunii, volumul 3
de Sara Shepard

Doua_adevaruri_si_o_minciunaInformaţii:
Editura: LEDA
Titlu original: Two Truths and a Lie
Coperta: cartonată
Nr. pagini: 288
Preţ: 39.90 lei

Comandă cartea.

Descrierea oficială:

CUM TE-AI SIMŢI DACĂ ÎNTREAGA TA VIAŢĂ AR FI O MINCIUNĂ?

CE-AI FACE DACĂ N-AI ŞTI ÎN CINE SĂ AI ÎNCREDERE?

CÂT DE ADÂNC AI SĂPA CA SĂ DESCOPERI ADEVĂRUL?

Povestea Emmei şi a lui Sutton a ajuns la runda a treia, cu un nou slalom printre indicii şi piste false. De data aceasta, în rolul de suspect al zilei se află Thayer, fratele fugar al prietenei lor Madeline. Acesta a dispărut înaintea lui Sutton, şi umblă vorba că cei doi erau implicaţi în nişte ltreburi dubioase. Dar acum Thayer a reapărut – viu şi nevătămat! – , iar Emma are o sarcină grea: să-şi dea seama dacă el e doar un iubit care suferă, sau un fost iubit care se pregăteşte să dezvăluie secretul Emmei, punând astfel capăt periculosului ei joc.

Cel de-al treilea capitol din Jocul Minciunii adânceşte misterul, în acelaşi timp dezvăluind ceva mai mult din amintirile lui Sutton, pe măsură ce Emma descoperă alte şi alte indicii. Şi devine clar că deşi Thayer este marele suspect pe lista Emmei, el reprezintă şi marea dragoste a lui Sutton.

Din nou avem de-a face cu o mulţime de drame şi mistere ─ de la ciudata legătură între gemene, inimi frânte şi secrete tulburătoare, până la farse din Jocul Minciunii, vizite la închisoare, rivalitate între surori, întâlniri romantice pe terenul de tenis, petreceri şi probleme de familie.

Pe scurt, SUSPANS şi ADRENALINĂ! ADEVĂR SAU MINCIUNĂ?

Cartea mi-a fost oferită de editura Leda.

Părerea mea:

tlg

A fost ok. Nu e niciun secret că nu mă dau în vânt după această serie. De ce? Pentru că e previzibilă și pe deasupra scrisă într-un mod pueril. Serios, și eu scriu mai bine. Primele două volume au fost epic fail. Nu că acesta ar fi extraordinar, dar să spunem că l-am „digerat” mai bine, în sensul că l-am citit mai repede decât mă așteptam și chiar dacă nu mi-a trezit interesul, măcar nu m-a plictisit. Evident, nu vă așteptați de la mine să vă rezum în câteva propoziții acțiunea cărții pentru că habar n-am ce s-a întâmplat. După cum spune și sinopsisul cărții, există un nou posibil suspect: Thayer. Bineînțeles, replicile lui Thayer sunt în aşa fel scrise încât acesta pare criminalul, iar mereu este plasat la timpul și la locul nepotrivit. Foarte inteligent, nu-i aşa? Nu e deloc „bătător la ochi”. Prietenele lui Sutton/Emma sunt niște sclifosite, sincer. Da, știu că e doar ficțiune, dar nu mi se pare normal că poliţia nu este informată despre moartea lui Sutton și adulții nu acționează, fiind foarte conștienți de răutățile pe care le produc copiii lor. Tot acest amalgam de secrete și minciuni e de prost gust și mesajul cărții ar putea fi interpretat greșit de cititorii cu vârste mai mici: să minți e „cool”. Nu știu, pe mine pur și simplu nu m-a convins Sara Shepard. Sunt prea multe găuri în logica narațiunii, care fac greu de crezut povestea. Totuşi, seria ei precedentă „Micuțele mincinoase” e cât de cât mai bine scrisă. Sper ca volumele viitoare să fie mai interesante. Serialul a fost mult mai bun, păcat că a fost anulat.

Alte recenzii: volumul 1 | volumul 2

PUNCTAJ: 2.5/5

Anunțuri